plămânărea
română
Variante
Etimologie
Din plămân.
Pronunție
- AFI: /plə.mɨ.nəˈre̯a/
Substantiv
| Declinarea substantivului plămânărea | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plămânărea | plămânărele |
| Articulat | plămânăreaua | plămânărelele |
| Genitiv-Dativ | plămânărelei | plămânărelelor |
| Vocativ | plămânărea | plămânărelelor |
- (bot.) (Pulmonaria officinalis) plantă erbacee cu rizom orizontal și cu flori roșii, violete sau, rar, albe; plămânăriță, cuscrișor.
Sinonime
- (bot.) cuscrișor, mierea-ursului, plămânare, plămânăriță
Cuvinte apropiate
- plămân
- plămânare
- plămânăriță
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.