pianta

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină planta.

Pronunție

  • AFI: /ˈpjan.ta/


Substantiv

pianta f., piante pl.

  1. plantă; p. ext. arbore, copac, pom
  2. hartă, mapă
  3. (despre încălțăminte sau piciorul) talpă

Sinonime

Cuvinte derivate

  • piantagione
  • piantare
  • piantina

Cuvinte compuse

  • pianta da appartamento, pianta d'appartamento

Expresii

  • in pianta stabile
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.