pernuță

română

Variante

Etimologie

Din pernă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /per'nu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pernuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pernuță pernuțe
Articulat pernuța pernuțele
Genitiv-Dativ pernuței pernuțelor
Vocativ pernuță pernuțelor
  1. perniță.
  2. perniță.
  3. parte proeminentă si moale a extremității labei la feline; (p.ext.) (impr.) proeminență situată în partea superioară extremă a copitei calului.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.