perfecțiune
română
Variante
Etimologie
Din latină perfectio, perfectionis, franceză perfection.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului perfecțiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | perfecțiune | perfecțiuni |
| Articulat | perfecțiunea | perfecțiunile |
| Genitiv-Dativ | perfecțiunii | perfecțiunilor |
| Vocativ | perfecțiune | perfecțiunilor |
- însușirea de a fi perfect, starea a ceea ce este perfect; desăvârșire.
- (concr.) lucru sau ființă perfectă, desăvârșită.
Locuțiuni
- (loc.adv.) La perfecție = în mod desăvârșit, perfect.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.