penă

română

Etimologie

Din latină poena, franceză peine.

Pronunție

  • AFI: /'pe.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
penă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ penă pene
Articulat pena penele
Genitiv-Dativ penei penelor
Vocativ penă penelor
  1. (înv.) pedeapsă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.