pansa

Vezi și : pansă

română

Etimologie

Din franceză panser.

Pronunție

  • AFI: /panˈsa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) pansa
Infinitiv a (se) pansa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) pansez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) panseze
Participiu pansat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a(-și) aplica un pansament.
    S-a pansat la rană.
  2. (v.tranz.) (rar) a țesăla un animal.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Paronime


Traduceri

Etimologie

Din pansa.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pansa.

Referințe





catalană

(català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

pansa

  1. stafidă (boabă de strugure uscată)
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.