panoptic

română

Etimologie

Din franceză panoptique.

Pronunție

  • AFI: /pan'op.tik/


Substantiv


Declinarea substantivului
panoptic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ panoptic panoptice
Articulat panopticul panopticele
Genitiv-Dativ panopticului panopticelor
Vocativ ' '
  1. încăpere construită în așa mod încât interiorul ei poate fi cuprins dintr-o singură privire.
  2. expoziție a figurilor de ceară; panoramă.
  3. muzeu unde este prezentată o asemenea expoziție.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.