păscare
română
Etimologie
Din a paște.
Pronunție
- AFI: /pəs'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului păscare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | păscare | păscări |
| Articulat | păscarea | păscările |
| Genitiv-Dativ | păscării | păscărilor |
| Vocativ | păscare | păscărilor |
- (pop.) păscut; loc de păscut, pășune.
- (la oină) situația, atribuția celui (sau celor) care trebuie să servească pe cel (sau pe cei) de la bătaie.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.