pănură

română

Etimologie

Din latină paenula.

Pronunție

  • AFI: /'pə.nu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pănură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pănură pănuri
Articulat pănura pănurile
Genitiv-Dativ pănurii pănurilor
Vocativ pănură pănurilor
  1. (pop.) aba, dimie; (p.gener.) țesătură (groasă).
  2. (fig.) (reg.) fel, soi.

Expresii

  • A fi de o pănură cu cineva = a fi la fel cu cineva, de aceeași categorie


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.