păcăleală
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /pə.kə'le̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului păcăleală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | păcăleală | păcăleli |
| Articulat | păcăleala | păcălelile |
| Genitiv-Dativ | păcălelii | păcălelilor |
| Vocativ | păcăleală | păcălelilor |
- glumă, farsă, șotie; păcălire, păcălitură.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.