pârâtoare

română

Etimologie

Din pârâtor.

Pronunție

  • AFI: /pɨ.rɨ'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pârâtoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pârâtoare pârâtoare
Articulat pârâtoarea pârâtoarele
Genitiv-Dativ pârâtoarei pârâtoarelor
Vocativ pârâtoareo pârâtoarelor
  1. persoană care pârăște, care are obiceiul să pârască; persoană care denunță, delatoare.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.