ouleț

română

Etimologie

Din ou + sufixul -uleț.

Pronunție

  • AFI: /o.uˈleʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
ouleț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ouleț oulețe
Articulat oulețul oulețele
Genitiv-Dativ oulețului oulețelor
Vocativ oulețule oulețelor
  1. (rar) oușor.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.