ocru

română

Etimologie

Din franceză ocre.

Pronunție

  • AFI: /'o.kru/


Substantiv


Declinarea substantivului
ocru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ocru invariabil
Articulat ocrul invariabil
Genitiv-Dativ ocrului invariabil
Vocativ ocrule invariabil
  1. varietate de argilă de culoare galbenă, roșie, brună etc., formată din hidroxizi de fier și folosită ca pigment la fabricarea unor vopsele.
  2. vopsea preparată din ocru.
  3. (adesea adjectival) culoare galbenă-brună.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.