obturare
română
Etimologie
Din obtura.
Pronunție
- (hipercorectă, fără asimilare) AFI: /ob.tu'ra.re/
- (cu asimilare) AFI: /op.tu'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului obturare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obturare | obturări |
| Articulat | obturarea | obturările |
| Genitiv-Dativ | obturării | obturărilor |
| Vocativ | obturare, obturareo | obturărilor |
- acțiunea de a obtura și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a obtura
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.