obnubila

română

Etimologie

Din latină obnubilare, franceză obnubiler.

Pronunție

  • AFI: /ob.nu.bi'la/


Verb


Conjugarea verbului
(se) obnubila
Infinitiv a (se) obnubila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) obnubilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) obnubileze
Participiu obnubilat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (rar; despre vedere, memorie) a se întuneca, a slăbi, a se umbri.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.