obliterare

română

Etimologie

Din oblitera.

Pronunție

  • AFI: /o.bli.teˈra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
obliterare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ obliterare obliterări
Articulat obliterarea obliterările
Genitiv-Dativ obliterării obliterărilor
Vocativ obliterare, obliterareo obliterărilor
  1. acțiunea de a oblitera și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.