nesăbuință

română

Etimologie

Din nesăbuit + sufixul -ință.

Pronunție

  • AFI: /ne.sə.buˈin.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nesăbuință
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nesăbuință nesăbuințe
Articulat nesăbuința nesăbuințele
Genitiv-Dativ nesăbuinței nesăbuințelor
Vocativ nesăbuință nesăbuințelor
  1. (rar) nesăbuire.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.