nemuritoare

română

Etimologie

Din nemuritor.

Pronunție

  • AFI: /ne.mu.ri'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nemuritoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nemuritoare nemuritoare
Articulat nemuritoarea nemuritoarele
Genitiv-Dativ nemuritoarei nemuritoarelor
Vocativ nemuritoareo nemuritoarelor
  1. (în unele concepții religioase și în basme) ființă, suflet care nu moare niciodată, care trăiește veșnic.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.