neîngăduitor

română

Etimologie

Din ne- + îngăduitor.

Pronunție

  • AFI: /ne.ɨn.gə.du.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
neîngăduitor
Singular Plural
Masculin neîngăduitor neîngăduitori
Feminin neîngăduitoare neîngăduitoare
Neutru neîngăduitor neîngăduitoare
  1. care nu îngăduie; (p.ext.) care nu iartă ușor; intransigent.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.