născocitură
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /nəs.ko.ʧi'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului născocitură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | născocitură | născocituri |
| Articulat | născocitura | născociturile |
| Genitiv-Dativ | născociturii | născociturilor |
| Vocativ | născocitură | născociturilor |
- (rar) ceea ce născocește cineva; plăsmuire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.