mutilare
română
Etimologie
Din a mutila.
Pronunție
- AFI: /mu.ti'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului mutilare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mutilare | mutilări |
| Articulat | mutilarea | mutilările |
| Genitiv-Dativ | mutilării | mutilărilor |
| Vocativ | mutilare | mutilărilor |
- acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; (p.ext.) sluțire, desfigurare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.