mustrător

română

Etimologie

Din a (se) mustra + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /mus.trə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
mustrător
Singular Plural
Masculin mustrător mustrători
Feminin mustrătoare mustrătoare
Neutru mustrător mustrătoare
  1. (adesea adverbial) dojenitor; plin de reproșuri.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.