mucenicie

română

Etimologie

Din mucenic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /mu.ʧe.ni'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
mucenicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mucenicie mucenicii
Articulat mucenicia muceniciile
Genitiv-Dativ muceniciei muceniciilor
Vocativ mucenicie muceniciilor
  1. viața de suferință, de chin a mucenicului; (p.gener.) suferință extremă, martiriu, chin.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.