mountain

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie mountaine, care provine din anglo-normandă muntaine < latină populară *montānea; forma feminină al lui *montāneus care este o alterare al lui montānus < mōns.

Pronunție

  • AFI: /'maʊntn/


Substantiv

mountain, pl. mountains

  1. munte
    The city is surrounded by snowy mountains.
  2. (fig.) grămadă, munte, noian
    There's still a mountain of work to do.
  3. (fig.) problemă sau cerere dificilă

Cuvinte derivate

  • mountaineer
  • mountaineering
  • mountainless
  • mountainous
  • mountainside
  • mountaintop

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

  • mount

Expresii

  • faith will move mountains
  • have a mountain to climb
  • if the mountain won't come to Muhammad
  • make a mountain out of a molehill
  • snow on the mountain

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.