morgă
română
Etimologie
Din franceză morgue.
Pronunție
- AFI: /'mor.gə/
Substantiv
| Declinarea substantivului morgă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | morgă | morgi |
| Articulat | morga | morgile |
| Genitiv-Dativ | morgii | morgilor |
| Vocativ | ' | ' |
- sală într-un spital sau într-o clinică unde se păstrează temporar cadavrele (pentru constatarea cauzei decesului).
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.