morfologie
română
Etimologie
Din franceză morphologie.
Pronunție
- AFI: /mor.fo.lo'ʤi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului morfologie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | morfologie | ' |
| Articulat | morfologia | ' |
| Genitiv-Dativ | morfologiei | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- ramură a biologiei care se ocupă cu studiul formei și structurii organismelor vii, cu legile apariției și dezvoltării lor.
- parte a gramaticii care se ocupă cu studiul regulilor de modificare a formei cuvintelor.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.