morfină
română
Etimologie
Din franceză morphine.
Pronunție
- AFI: /mor'fi.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului morfină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | morfină | ' |
| Articulat | morfina | ' |
| Genitiv-Dativ | morfinei | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- substanță folosită în medicină ca narcotic, calmant și somnifer, dar care, utilizată abuziv, produce intoxicarea organismului; morfiu.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.