molcomitor

română

Etimologie

Din a (se) molcomi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /mol.ko.mi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
molcomitor
Singular Plural
Masculin molcomitor molcomitori
Feminin molcomitoare molcomitoare
Neutru molcomitor molcomitoare
  1. (pop.) care liniștește, potolește, calmează.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.