mierlușcă

română

Etimologie

Din mierlă + sufixul -ușcă.

Pronunție

  • AFI: /mjerˈluʃ.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mierlușcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mierlușcă mierluște
Articulat mierlușca mierluștele
Genitiv-Dativ mierluștei mierluștelor
Vocativ mierlușcă mierluștelor
  1. (reg.) mierliță.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.