mierli

română

Etimologie

Din țigănească merau.

Pronunție

  • AFI: /mjer'li/


Verb


Conjugarea verbului
mierli
Infinitiv a mierli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mierlesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mierlească
Participiu mierlit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (arg.) a muri.


Traduceri

Referințe





friulană

(furlan)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mierli

  1. mierlă (pasăre)
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.