mestecău
| Vezi și : mestecau |
română
Etimologie
Din a mesteca + sufixul -ău.
Pronunție
- AFI: /mes.teˈkəw/
Substantiv
| Declinarea substantivului mestecău | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mestecău | mestecaie |
| Articulat | mestecăul | mestecaiele |
| Genitiv-Dativ | mestecăului | mestecaielor |
| Vocativ | mestecăule | mestecaielor |
- (reg.) făcăleț.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.