mestecăniș

română

Etimologie

Din mesteacăn + sufixul -iș.

Pronunție

  • AFI: /mes.te.kə'niʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
mestecăniș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mestecăniș mestecănișuri
Articulat mestecănișul mestecănișurile
Genitiv-Dativ mestecănișului mestecănișurilor
Vocativ mestecănișule mestecănișurilor
  1. pădure de mesteceni; grup de mesteceni.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.