mergus

Vezi și : Mergus

latină

(Latina)

Etimologie

Din verbul mergō ("a scufunda, a plonja").

Pronunție

  • AFI: /'mer.ɡus/


Substantiv


Declinarea substantivului
mergus
m. Singular Plural
Nominativ mergus mergī
Genitiv mergī mergōrum
Dativ mergō mergīs
Acuzativ mergum mergōs
Ablativ mergō mergīs
Vocativ merge mergī
  1. pescăruș (pasăre)
  2. cufundar, bodârlău

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

  • mergō

Vezi și

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.