merchant

Vezi și : Merchant

engleză

Variante

(ieșit din uz) merchaunt

Etimologie

Din engleză medie marchant, care provine din anglo-normandă marchant < latină mercans („cumpărător”), participiu prezent pentru mercor („a neguța, a cumpăra”), din merx („marfă”).

Pronunție

AFI: /ˈmɜː(ɹ)tʃənt/

Substantiv

merchant, pl. merchants

(com., ec.) comerciant, negustor
The merchants came to town to sell their goods.
(mar.) navă comercială

Sinonime

2: (mar.) merchantman

Cuvinte derivate

merchantable
merchantman
mercantile

Cuvinte compuse

cuvinte compuse

merchant bank
merchant banker
merchant flag
merchant fleet
merchant marine
merchant navy
merchant prince

merchant seaman
merchant ship
merchant tailor
speed merchant
wind-up merchant
wine merchant

Cuvinte apropiate

merchandise

Vezi și

money
retail
sale

Adjectiv

merchant (necomparabil)

(atributiv; com., ec.) mercantil, comercial, negustoresc
a merchant ship

Sinonime

(com., ec.) commercial

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.