menit

română

Etimologie

Din a meni.

Pronunție

  • AFI: /me'nit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
menit
Singular Plural
Masculin menit meniți
Feminin menită menite
Neutru menit menite
  1. care are menirea, rostul, misiunea, sarcina (de a...); care are scopul (să...); hotărât, sortit, destinat, ursit, predestinat.
  2. (în credințe și superstiții) descântat; vrăjit, fermecat.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.