meló

Vezi și : melo, melo-, Melo, mélo, mělo, mélo-, mēļo

catalană

(català)

Etimologie

Din occitană veche, care provine din latină târzie mēlō, mēlōnem, forma scurtă pentru mēlopepō < greacă antică μηλοπέπων (mēlopépōn, „pepene”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /meˈlo/
  • (central, oriental) AFI: /məˈlo/


Substantiv

meló m., melons pl.

  1. (bot.) pepene (plantă)
  2. (bot.) pepene (fruct)

Sinonime

  • 1: (bot.) melonera

Cuvinte derivate

  • melonar
  • melonet

Cuvinte compuse

Referințe





maghiară

(magyar)

Etimologie

Probabil din idiș מלאכה (melokhe, „muncă, lucru, serviciu”).

Pronunție

  • AFI: /ˈmɛloː/


Substantiv

meló, pl. melók

  1. (fam.) muncă, lucru, serviciu

Sinonime

  • munka

Cuvinte derivate

  • melós
  • melózik

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Din melar.

Pronunție

  • AFI: /meˈlo/


Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la preterit indicativ pentru melar.
  2. forma de persoana a III-a singular la preterit indicativ pentru melar.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.