marcota

română

Etimologie

Din franceză marcotter.

Pronunție

  • AFI: /mar.ko'ta/


Verb


Conjugarea verbului
marcota
Infinitiv a marcota
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 marcotez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să marcoteze
Participiu marcotat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înmulți o plantă prin marcotaj.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.