manioc
română
Etimologie
Din franceză manioc, care provine din spaniolă mandioca < inevitabil din limba tupi (veche) manioka.
Pronunție
- AFI: /ma.ni'ok/
Substantiv
| Declinarea substantivului manioc | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | manioc | manioci |
| Articulat | maniocul | maniocii |
| Genitiv-Dativ | maniocului | maniocilor |
| Vocativ | - | - |
Vezi și
Traduceri
plantă
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.