manierism

română

Etimologie

Din franceză maniérisme.

Pronunție

  • AFI: /ma.ni.e'rism/


Substantiv


Declinarea substantivului
manierism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ manierism '
Articulat manierismul '
Genitiv-Dativ manierismului '
Vocativ ' '
  1. lipsă de naturalețe în comportare.
  2. formalism în realizarea unei opere de artă, caracterizat prin tendința de a înzorzona cu elemente artificiale.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.