mandantă
română
Etimologie
Din mandant.
Pronunție
- AFI: /man'dan.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mandantă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mandantă | mandante |
| Articulat | mandanta | mandantele |
| Genitiv-Dativ | mandantei | mandantelor |
| Vocativ | mandanto | mandantelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.