măiestri

română

Etimologie

Din măiestru.

Pronunție

  • AFI: /mə.jesˈtri/


Verb


Conjugarea verbului
măiestri
Infinitiv a măiestri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
măiestresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să măiestrească
Participiu măiestrit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (rar) a executa ceva cu (mare) îndemânare, cu artă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.