lutte

Vezi și : lutté

franceză

Etimologie

Din franceză veche, care provine din latină târzie lucta < latină luctor („a se lupta”).

Înrudit cu catalană lluita, italiană lotta, occitană lucha, portugheză luta, română luptă și spaniolă lucha.

Pronunție

AFI: /lyt/
- Audio^fișier
(Quebec) AFI: /lʏt/

Substantiv

lutte f., luttes pl.

(sport) lupte
S'exercer à la lutte.
(livr. și fig.) luptă, bătaie, război
La lutte contre le capitalisme.

Sinonime

2: combat, dispute, guerre

Cuvinte derivate

lutteur

Cuvinte apropiate

lutter

Locuțiuni

locuțiuni

agent de lutte biologique
de haute lutte
lutte à main plate
lutte contre l'incendie
lutte des classes

lutte féminine
lutte gréco-romaine
lutte informatique défensive
lutte informatique offensive
lutte libre

Etimologie

Din lutter.

Verb

forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru lutter.
forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru lutter.
forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru lutter.
forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru lutter.
forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru lutter.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.