lob

română

Etimologie

Din franceză lobe.

Pronunție

  • AFI: /lob/


Substantiv


Declinarea substantivului
lob
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lob lobi
Articulat lobul lobii
Genitiv-Dativ lobului lobilor
Vocativ ' '
  1. porțiune anatomică și funcțională a unui organ (creier, plămâni etc.) delimitată prin fisuri sau cute adânci.
  2. partea inferioară a urechii externe la om.
  3. fiecare dintre părțile proeminente și rotunjite ale unei frunze, petale sau sepale, despărțite una de alta prin crestături adânci.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.