limbuți

română

Etimologie

Din limbut.

Pronunție

  • AFI: /lim.bu'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
limbuți
Infinitiv a limbuți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 limbuțesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să limbuțească
Participiu limbuțit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (înv.) a vorbi prea mult; a flecări, a trăncăni.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.