legiui

română

Etimologie

Din lege + sufixul -ui.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
legiui
Infinitiv a legiui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 legiuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să legiuiască
Participiu legiuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (înv. și pop.) a hotărî prin lege; a legifera.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.