legător

română

Etimologie

Din a lega + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /le.gə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
legător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ legător legători
Articulat legătorul legătorii
Genitiv-Dativ legătorului legătorilor
Vocativ legătorule legătorilor
  1. persoană specializată în legatul cărților.
  2. persoană care leagă snopii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.