lalea
română
Etimologie
Din turcă lâle, lale < persană لاله (lâle).
Pronunție
- AFI: /la'le̯a/
Substantiv
| Declinarea substantivului lalea | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | lalea | lalele |
| Articulat | laleaua | lalelele |
| Genitiv-Dativ | lalelei | lalelelor |
| Vocativ | lalea | lalelelor |
- (bot.) (Tulipa, mai ales Tulipa gesneriana) plantă erbacee din familia liliaceelor, cu bulb alungit, ascuțit la vârf, cu frunze lanceolate, groase și late, cu tulpina înaltă, care face o singură floare mare, de diverse culori.
Sinonime
- (bot.) (livr.) tulipă, (reg.) tulipan, laptele-păsării
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.