körte
maghiară
(magyar)
Etimologie
Din forma mai veche körtvély, care provine dintr-o limbă turcică. Confer tătară crimeeană kertme („pară”).
Pronunție
- AFI: /'kørtɛ/
Substantiv
körte, pl. körték
Cuvinte compuse
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.