jumară

română

Etimologie

Din bulgară жумeрки (žumerki), germană Schmarren.

Pronunție

  • AFI: /ʒu'ma.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
jumară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jumară jumări
Articulat jumara jumările
Genitiv-Dativ jumării jumărilor
Vocativ jumară jumărilor
  1. (mai ales la pl.) resturile (comestibile) rezultate din topirea slăninii, a osânzei sau a seului.
  2. (la pl.) mâncare făcută din ouă bătute și prăjite în grăsime; papară, scrob.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.