isteți

română

Etimologie

Din isteț.

Pronunție

  • AFI: /is.teˈʦi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) isteți
Infinitiv a (se) isteți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) istețesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) istețească
Participiu istețit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (înv.) a deveni isteț.


Adjectiv

  1. formă de masculin plural pentru isteț.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.